Test – Merida eOne-Sixty 10K 2020

3
296
views

În mai 2019 am fost în Spania pentru a fi prezenţi la lansarea noului mtb electric pentru enduro Merida eOne-Sixty, ocazie cu care am şi putut testat bicicleta timp de mai multe zile. Pe toată perioada evenimentului, fiecare redactor prezent a primit mtb-ul lui pe care l-a ţinut întreaga perioadă. Adică nu era nevoie să alergi după bicicletă ca să prinzi una liberă. A fost foarte bine aşa întrucât erai în măsură să înveţi bicicleta pe care o foloseai, nefiind nevoie să te adaptezi iarăşi şi iarăşi la alta nouă în cazul în care ar fi trebuit să te dai cu ce bicicletă nimereai.

Noua Merida eOne-Sixty este diferită faţă de „vechea” eOne-Sixty care nici asta nu e aşa veche, fiind pe piaţă din 2016. Însă noua eOne-Sixty va fi disponibilă la vânzare abia din toamna lui 2019, aşa că distanţa de 4 ani dintre biciclete mi se pare în regulă.

Pentru început să explicăm puţin numele bicicletei:

  • „e” din „eOne” vine, desigur, de la faptul că bicicleta este electrică
  • „One-Sixty” este suspensia bicicletei, mai precis 160 mm faţă şi 150 mm spate, suspensii mari pentru mtb-enduro
  • „10K” este varianta modelului. În gama eOne-Sixty avem 4 variante: eOne-Sixty 5000, 8000, 9000 şi varianta de top 10K (sau 10000)
  • „2020” este anul modelului

Despre echipare

Noua Merida eOne-Sixty 2020 va fi disponibilă doar în varianta cu cadru din carbon, mai precis triunghiul faţă, întrucât spatele este în continuare din aluminiu. Merida a ales să facă faţa din carbon din cel puţin 2 motive. Desigur greutatea bicicletei a ieşit mai mică, dar mai ales pentru că rigiditatea cadrului a putut fi mărită, acum că bateria bicicletei este integrată într-un cadru care are o mare deschizătură în partea de jos a ţevii down-tube. Pentru cadru mărime L avem 22,23 kg, iar pentru M 21,93 kg, fără pedale. Deloc rău pentru o electrică cu suspensii masive de 160 mm.

Practic asta este marea noutate a bicicletei, faptul că bateria este integrată şi designul a fost radical îmbunătăţit şi modernizat. De asemenea geometria a mai fost puţin „ajustată” faţă de modelul 2016. Estetic bicicleta arată excelent, nimic de spus aici. Integrarea bateriei şi a motorului în designul cadrului face practic toţi banii.

O altă noutate şi diferenţă faţă de modelul 2016 este că noua eOne-Sixty are roţi de mărimi diferite: avem 29×2.5 în faţă şi 27,5×2.6 în spate, faţă de 27,5 Plus faţă-spate la modelul vechi. Lucrul ăsta vine cu câteva avantaje pe care le-am simţit pe traseu, întrucât am testat în paralel şi modelul vechi. Voi detalia mai jos.

Faptul că bicicleta are anvelope diferite poate fi puţin ciudat pentru utilizator. Practic ai jante diferite, anvelope diferite şi camere diferite dacă nu foloseşti tubeless. Dar în realitate, nu văd o problemă. Când ai de schimbat ceva pur şi simplu cumperi modelul şi mărimea respectivă. Cât priveşte camera, cea de 27,5 poate fi folosită pe pe jantă 29er, puţin întinsă.

Geometria a fost doar uşor modificată faţă de modelul anterior: unghiul furcii a fost micşorat la 65,5°, iar unghiul tijei de şa mărit la 75,5°. Asta oferă bicicletei abilităţi ceva mai bune la coborâre pe de o parte şi la urcare pe de altă parte. De asemenea noua eOne-Sixty are acum braţe pedaliere de 165 mm faţă de 175 cât avea modelul 2016. Asta a permis proiectanţilor să coboare puţin centrul de greutate al bicicletei, pentru a oferi stabilitate mai bună, fără a mări riscul de lovire cu pedalele în teren.

foto Daniel Geiger

Pe de altă parte geometria nu este complet „modernă” aşa cum consideră mulţi rideri. Astăzi, o bicicletă de enduro este „lungă, joasă şi cu unghiuri relaxate”. La noua eOne-Sixty bifăm doar două din trei atribute. La lungimea reach-ului de 440 mm pentru cadrul M, nu putem spune că eOne-Sixty este lungă. De asemenea ţevile chain stay nu-s nici ele „suficient” de scurte, având tot 440 mm. Spre exemplu un reach modern ar fi în jurul valorii de 460 mm în timp ce un chain stay scurt ar avea vreo 433 mm. Reach-ul lung îţi dă stabilitate şi siguranţă pe coborâre în timp ce un chain stay scurt face bicicleta mai jucăuşă şi mai manevrabilă pe coborârile tehnice.

Cu toate astea noua eOne-Sixty este o bicicletă contemporană mulţumită BB-ului jos şi unghiului relaxat al furcii, oferind o geometrie foarte bună şi foarte capabilă pe teren dificil, lucru pe care l-am observat şi simţit pe potecile din Spania.

Foarte utilă la această bicicletă, ca de altfel la orice mtb destinat disciplinei „gravity”, este tija de şa reglabilă hidraulic de pe ghidon. Este modelul Merida Expert TR, iar cursa variază de la 170, 150 sau 125 mm în funcţie de mărimea cadrului. Un avantaj al acestei tije de şa Merida este că nu se ridică atunci când e comprimată şi tragi de şa pentru a muta bicicleta de colo-colo, aşa cum se întâmplă la alte mărci, lucru foarte enervant de altfel.

La noua eOne-Sixty, Merida a dezvoltat împreună cu Shimano o nouă baterie care să poată fi integrată în cadru. Este puţin mai mică, dar noua formă îi permite să fie complet instalată la interior. Un detaliu important este că la modelul de top Merida eOne-Sixty 10K, primeşti gratuit un acumulator de rezervă şi un rucsac Evoc FR Trail E-Ride, un rucsac superb, cu protecţie pentru spate şi loc special pentru a transporta acumulatorul de rezervă pe potecă.

Noua baterie are aceeaşi capacitate de 504 Wh şi se numeşte BT-E8035, iar motorul electric este acelaşi STEPS E8000, modelul de top de la Shimano. Merida spunea că putea alege să folosească un acumualtor cu capacitate mai mare însă asta ar fi însemnat o baterie mai mare, greutate mai mare şi manevrabilitate mai slabă a bicicletei. E drept că autonomia bicicletei creştea, dar au considerat că este suficient cât este oferit acum, mai ales că există azi locuri unde o poţi încărca repede, mai ales pe potecile din vest.

Shimano precizează că noul acumulator este foarte performant, în sensul că după 500 de încărcări complete va păstra în continuare 80% din capacitate, iar dupa 1000 de încărcări încă va avea 60% din capacitate. Asta înseamnă că spre exemplu, dacă pedalezi 50 km per încărcare în modul de asistenţă „High”, bateria te va ţine 50.000 km. Mai degrabă bateria va ţine mai mult decât bicicleta. O încărcare la 80% durează 2,5 ore, iar pentru o încărcare completă vei aştepta 5 ore.

Eliminarea surselor de gălăgie a fost o prioritate la realizarea acestei noi biciclete. Pe de o parte zgomotul făcut de lanţul care atinge ţeava dreaptă chain stay a fost eliminat folosindu-se o protecţie specială fixată direct pe cadru.

De asemenea capacul bateriei are un rol dublu. Este capacul de protecţie, construit din două tipuri defieite de materiale – plastic şi cauciuc pentru a elimina vibraţiile, dar este şi protecţia ţevii down tube, împotriva pietrelor de pe traseu.

Un detaliu util îl constituie cele două „aripioare” care se livrează împreună cu bicicleta, indiferent de model şi care se instalează la furcă în faţă şi pe puntea dintre cele două ţevi seat stay în spate. Acestea oferă o minimă protecţie împotriva pietrelor, dar mai ales când este ud pe jos. În plus arată şi foarte bine.

Un detaliu deosebit pe de altă parte este aerisirea din partea de sus a cadrului, amplasată lângă head tube. Ştim că Merida are o „relaţie” speciala cu răcirea lucrurilor, un exemplu este radiatorul pe care-l vedem la discurile frânelor hidraulice de la cursiere. Aici, acest „grilaj” are rolul de a menţine răcoarea în interiorul cadrului de carbon. Ştim că acest material nu conduce bine căldura şi că se încinge. Iar cum la interior este instalată şi bateria, care la rândul ei se poate încălzi dacă este folosită intens, Merida a creeat această deschizătura prin care căldura acumulată în cadru poate ieşi la fel ca pe un horn. Şi din nou, arată foarte bine dacă e să ne referim la estetică.

Tot în partea de sus regăsim încă un sistem de protecţie integrat în cadru. Este vorba de un blocator intern care împiedică umerii furcii să lovească partea de dededubt a cadrului în cazul unei căzături, când ghidonul se dă peste cap. Dacă totuşi căzătura este puterincă, ghidonul se roteşte, iar blocatorul intern nu mai este suficient, partea de dedesubt a ţevii down tube dispune de o protecţie suplimentară din cauciuc. Aceasta va asigura protecţia necesară.

Frânele Shimano XTR cu patru pistoane, plăcuţe ventilate şi discuri Freeza şi ICE Tech funcţionează ireprosabil. Nu că ne-am fi aşteptat la altceva de la Shimano. Avem discuri mari de 203 mm faţă şi spate pentru putere foarte mare de frânare.

Pentru varianta 10K transmisia este varianta mecanică Shimano XTR cu o foaie de 34t, braţe de 165 mm şi casetă 10-51t cu 12 pinioane. Gama de viteze este foarte bună, iar cuplul oferit de motor acoperă orice nevoie la o căţărare abruptă. Practic nu mai poţi sta tu pe bicicletă la ce rampă abruptă poate susţine motorul Shimano împreună cu cel mai mare pinion.

Electronica de pe bicicleta o întâlnim în multe locuri de pe cadru. În primul rând este vorba de butonul nou de pornire a motorului. La modelul vechi butonul era amplasat direct pe baterie. Acum, cu acumulatorul amplasat în interiorul cadrului, era nevoie de un alt buton pentru pornire. Merida l-a amplasat sus pe top tube, iar locaţia nu este doar potrivită ci şi foarte estetic situată. O ciudăţenie a acestui nou buton este faptul că butonul în sine are nevoie de bateria lui proprie pentru a funcţiona. A fost nevoie de acest „artificiu” pentru că atunci când bicicleta este oprită întreg sistemul „doarme”. Deci un buton extern nu ar fi avut cum să pornească ceva care nu ar fi avut curent pe fir. Partea bună este că bateria butonului este tot acumulator, care se încarcă automat de la bateria mare. Dacă această baterie mică se descarcă totuşi, spre exemplu bicicleta stă nefolosită peste iarnă, bicicleta poate fi pornită clasic, direct de la butonul de pe baterie.

Priza prin care se încarcă acumulatorul instalat în bicicletă, este de asemenea, estetic integrată în cadru şi amplasată jos lângă montantul inferior al suspensiei spate. Arată bine însă îmi închipui că pe ploaie acela este un loc unde se poate acumula apă şi noroi. Mai degrabă se găsea alt loc pentru priza asta, undeva unde stecherul se introducea de jos în sus.

O altă parte a electronicii bicicletei este ecranul multifunţional Shimano SC-E8000. Acesta este şi ciclocomputer şi controller pentru electronica bicicletei. Oferă conectivitate BT şi ANT+, ecranul color este de 1,6 inch, indică nivelul de asistenţă, nivelul bateriei şi viteza în care eşti dacă ai transmisie electronică Di2. Pe partea de ciclocomputer îţi arată viteza cu care mergi, viteza maximă, viteza medie, distanţa parcursă, durata excursiei, odometru, cadenţă, autonomie baterie.

Nivelul de asistenţă oferit de motor se alege folosind butoanele Shimano SW-E7000 instalate pe ghidon la mâna stangă. Sunt bine gândite ca design şi amplasare, iar schimbarea nivelului de asistenţă se face uşor. Inclusiv nivelul de presiune necesar apăsării pe buton a fost calculat de japonezi, pentru a nu exista momente când apeşi din greşeală de mai multe ori sau apeşi, dar nu se întâmplă nimic. Câte zile m-am jucat cu bicicleta nu am avut momente când să fi schimbat altfel decât cum mi-am dorit, chiar şi când terenul era foarte denivelat, iar ghidonul juca în mâini.

Pentru modelul 10K roţile sunt DT Swiss din carbon, la fel si butucii Hybrid 240, tot DT Swiss. Funcţionarea lor este al fel de ireproşabilă. Pe de altă parte jantele par a fi veriga slabă a bicicletei întrucât limita lor de greutate este pentru un ciclist de maxim 120 kg. Aceasta este şi limita bicicletei per total. Celelalte modele din gama eOne-Sixty sunt echipate cu jante din aluminiu care au o limită de 150 kg.

Anvelopele vin de la Maxxis şi avem două modele diferite pentru faţă şi spate, mai precis Assegai 29×2.5WT pe faţă şi Minion DHR II 27,5×2.6 pe spate, ambele pliabile. Au o densitate de 120 tpi, construcţie 3C MaxxTerra cu trei compuşi de cauciuc – varianta MaxxTerra fiind cea cu aderenţă intermediară între MaxxSpeed (regăsită la cross country) şi MaxxGrip (regăsită la downhill), protecţie EXO+ la pană şi opţiune Tubeless Ready dacă vrei să le foloseşti aşa. WT-ul de la roata faţă indică „Wide Trail”, însemnând că anvelopele sunt compatibile cu jantele late de 30-35 mm.

O specificaţie interesantă a axului spate este că mânerul cu care deşurubezi roata este practic un mini-tool care conţine două chei hexagonale, de 4 şi 6 mm, cele mai des întâlnite dimensiuni la această bicicletă. Dimensiunea de 4 mm este folosită şi la detaşarea bateriei din cadru.

Pentru Merida eOne-Sixty 10K suspensiile sunt Fox faţă-spate, mai precis 36 Factory E-Bike+ Air la furcă şi Factory FLOAT X2 spate, ambele cu strat Kashima pentru o culisare fină ca mătasea! Nu prea am ce comenta având în vedere că e vorba de Fox. Pot spune doar că atâta vreme cât le reglezi corect pentru greutatea ta şi stilul tău de dat, vor funcţiona ireproşabil şi te vor ajuta enorm pe traseu. Suspensiile dispun de reglaje pentru compresie low/high, dar şi pentru revenire însă pe zonele de culisare nu există marcaje pentru a vedea cât „sag” ai, aşa că va trebui să foloseşti o riglă. De asemenea la shock nu ai comutator pentru „căţărare”, care întăreşte suspensia, dar am observat că pe urcări nu ai nevoie de aşa ceva pentru că practic nu pedalezi în picioare des, mulţumită asistenţei electrice.

Pe de altă parte cadrul eOne-Sixty nu dispune de geometrie „float” pentru shock-ul spate, aşa cum găsim la varianta „ne” electrică One-Sixty. La aceasta din urmă shock-ul spate este instalat între doi montanţi mobili, fapt care creşte „virtual” mărimea suspensiei spate. La electrică avem fixare clasică unde partea superioară e instalată pe rocker, iar partea de jos direct pe cadru.

I-am întrebat pe inginerii de la Merida dacă au încercat să pună float şi la electrică şi au spus că da, dar bicicleta se modifică radical din cauza motorului care e poziţionat în acelaşi loc. Au spus că pentru moment aşa ceva nu se poate.

În teren

Pe traseu bicicleta se comportă excelent. Cel mai important de menţionat este că pe coborâri nu-ţi dai seama că ai sub tine o electrică de peste 20 kg. La început o vei simţi mai greoaie, dar asta doar până te obişnueişti puţin şi înveţi să profiţi de avantajele date de motor. Faptul că este mai grea e în realitate un avantaj pentru că bicicleta stă mai bine la vale pe traseu, pe zonele tehnice cu rădăcini sau stâncă. Inclusiv la viteză, se înfige foarte bine pe viraje.

foto Daniel Geiger

Faptul că suspensia spate nu mai este „float” ca la modelul One-Sixty normal, nu l-am simţit a fi un dezavantaj. Întrucât bicicleta e destul de masivă, drop-urile sunt sigure, iar la aterizări nu „dai capăt” suspensiei decât dacă eşti neatent sau nu apreciezi bine săritura.

Urcările sunt de vis, evident. Faci un traseu de enduro probabil în jumătate din timp dacă acesta include şi plat sau urcare mai multă. Alegi modul preferat de asistenţă electrică şi urci de nu-ţi vine să crezi, chiar şi cele mai abrupte rampe. Eu am folosit majoritatea timpului doar nivelul „Trail” şi a fost suficient. Mai ai Boost, pentru când ai ceva foarte greu de urcat, dar pe distanţă mică şi „Eco”, pentru când ai mult de urcat sau bateria e pe terminate şi trebuie să ajungi înapoi acasă sau la maşină. Pe de altă parte dacă şi se termină bateria nu înseamnă că bicicleta nu se mai clinteşte. Vei putea merge pe plat şi la deal la fel de bine, doar că cele 20 kg le vei simţi.

foto Daniel Geiger

Cu această bicicletă am reuşit să fac urcările de pe traseu în foarte mare viteză, lucru imposibil cu un mtb normal. Am simţit bicicleta a fi foarte agilă, iar motivul este simplu. Nu e ca şi cum trebuie să tragi după tine 20 kg pentru că motorul face mare parte din treabă. Deci practic ai sub tine o bicicletă normala, doar că mergi la deal cel puţin de două ori mai repede.

Testată pe acelaşi traseu în paralel cu vechiul eOne-Sixty din 2016, am observat că mă simt mai în siguranţă pe noul model. Modelul 2016 este echipat cu roţi 27,5 Plus, iar geometria e puţin diferită. Am observat că nu merg la fel de bine şi parcă sunt puţin mai temător. În contrast, noua eOne-Sixty oferă încredere şi te simti deja mai „curajos”. Dovada a venit când am şi căzut pe vechea eOne-Sixty din lipsă de aderenţă pe un viraj pe teren afânat.

O altă dovadă că noua eOne-Sixty e mai bună a venit şi când am reuşit să urc, destul de greu e drept, o serie de trepte înalte formate din rădăcini. Cu vechea eOne-Sixty nu am reuşit ori de câte ori ajungeam la zona aia. Sunt sigur că performanţa asta o aveam mulţumită roţii 29er cu care este acum echipată pe faţă bicicleta.

Pentru cele mai abrupte urcări, pe care nu poţi sta pe bicicletă şi trebuie să faci push, sistemul electric oferă şi modul „Walk”. Este foarte util pentru că nu trebuie să împingi 20 kg. O mare parte din efort este preluat de motor.

Pe de altă parte am observat că la un moment dat, după ce urcam mai multă vreme pe potecă sau forestier, simţeam că îmi lipseşte liniştea unei biciclete normale. Motorul Shimano nu e gălăgios, dar orice i-ai face, se aude. Din când în când îl opream şi recunosc că îmi plăcea să aud doar cum roţile se rotesc pe pietriş. După care începea să crească pulsul şi dădeam iar drumul la asistenţă…

Autonomia am măsurat-o la 30 km deşi oficial este dată la 50, folosind mai tot timpul nivelul „Trail” de asistenţă. Nu pare mult însă cam atâta ţine daca te dai tare pe offroad, la deal. Dacă o electrică de trekking poate avea o autonomie şi de 100 km, la mtb este altceva. Când fugi tare la deal, pe un traseu enduro, nu ai cum să faci prea multă economie. La deal acceleram cât permitea lăţimea şi virajele potecii, ajungeam şi al 17 la oră, iar pe asfalt sau forestierele în urcare pedalam normal, dar tot pe modul „Trail”.

Partea bună este că sistemul electronic de asistenţă poate fi configurat cu ajutorul aplicaţiei de la Shimano. Astfel cele trei moduri, Boost, Trail şi Eco, le poţi regla să ofere mai multă sau mai puţină asistenţă. În felul ăsta poţi obţine probabil autonomie mai mare. Cu siguranţă însă obţii autonomie mai mare dacă stai mai mult pe Eco la deal.

Concluzie

Per ansamblu noua Merida eOne-Sixty 10K mi-a plăcut foarte mult. Este o bicicletă echilibrată, iar treaba asta e datorată motorului electric care anulează practic greutatea bicicletei. Iar inerţia mare a bicicletei, dată tot de greutatea mare, e anulată de frânele puternice. Tot ce tebuie să faci este să “pişti” XTR-urile, iar bicicleta îngheaţă. Este suficient de agilă pe coborâri pentru un amator, iar pentru un pro este cu adevărat de vis. După ce ajungi să o cunoşti bine o poţi arunca de colo-colo pe potecă şi viraje fără nicio teama că nu aterizezi unde trebuie.

Modelul de top eOne-Sixty 10K le are pe toate şi nu dezamăgeşte în teren. O vei putea folosi cu succes pe orice traseu de enduro indiferent cât de dificil este, cu condiţia să nu depăşească nivelul tău de „skill”. Bicicleta poate fi folosită şi la mtb „normal”, pe trasee mai lungi şi mai domoale, dar atunci trebuie să ţii cont şi de autonomie, folosind asistenţa electrică pe modul economic cât mai des posibil.

  • Importator: BikeFun;
  • Preț: 9.799 euro;
  • Motor electric: Shimano STEPS E8000;
  • Acumulator: Shimano BT-E8035, 504 Wh, autonomie oficială 50 km, 30 km la utilizare intense;
  • Greutate: 21,93 kg cadru M, 22,23 kg cadru L (fără pedale);
  • Disponibilitate pe piaţă – octombrie 2019.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here